Happy Xmas. War is over. 35 annus fait morriat John Lennon

Una de is prus cantzonis famadas de Paschixedda est Happy Xmas de John Lennon. Funt giai passaus 35 annus de sa morti de s'ex Beatle.

John Lennon

Nci fiat ària de festa in New York, cussu 8 de su mesi de Idas de su 1980 e is arràdius comenti dònnia annu cun sa lòmpida de Paschixedda sonànt Happy Xmas de Jonhn Lennon.

A is dexi de merì is luxis e sa mùsica de Central Park fiant una cosa ispantosa. Ananti de su Dakota Building nci fiat comenti sèmpiri unu muntoni de genti. Abetànt chi torressit a domu John Lennon, ca issu biviat inguni impari a Yoko Ono. Sa genti ddus boliat saludai e forsis ddis preguntai una firma , mancai ddus boliat biri sceti, ca fiant duus personàgius famaus meda, connotus de totus. John Lennon fiat stètiu unu de is Beatles, unu mitu viventi.

Po totus, sa nexi de s’essi divìdius is Beatles dexi annus innantis fiat de Yoko Ono. Difatis, de candu issa si fiat posta cun John Lennon parriat chi po issu sa truma musicali no fessit prus de importu. Perou s’ammiratzioni po John fiat aici manna chi genti meda inghitzàt, no naraus a dda stimai, ma asumancu a no dda tirriai, a Yoko. Chi Lennon iat scioberau a issa impasa de is Beatles, depiat tenni calincuna arrexoni. Issu fiat John lennon, unu gèniu, unu poeta.

In medas ant provau a demostrai chi fessit “su ciorbeddu” de is Beatles, issu o Paul McCartney. George Harrison e Ringo Starr funt abarraus sèmpiri aforas de custus arrexonus, ca sa maioria de is cantzonis de is Beatles funt firmadas Lennon-McCartney, po cantu oi scieus chi mancai firmadas de totus e duus, donniunu scriat e cantàt is suas. Capatzi chi nisciunu de is duus fessit “su ciorbeddu”: is Beatles fiant, comenti soventi sutzedit,su resultau ùnicu de cuàturu personalidadis diferentis.

Forsis perou una cosa dda podeus nai: John Lennon fiat su prus intelletuali de sa truma. Cosa testimoniada de sa carrera sua aforas de is Beatles.  Comenti naràt issu, cun is Beatles iat cantau s’amori, a solu invecis iat cantau sa paxi. Poita ca sena de is Beatles – e impari cun Yoko Ono, tocat a ddu nai – John Lennon est stètiu unu sìmbulu de is movimentus de protesta de sa fini de is annus ’60 e de s’inghitzu de is annus ’70. Po mori no sceti de is cantzonis e de sa mùsica suas, ma de is cumportamentus e is fueddus suus.

Giai in su 1969 iat ispantau meda su bed-in, chi comenti narat su nòmini fiat unu sit-in fatu de is duus sposus in d-unu letu, prima in Amsterdam e una cida pustis in Montrèal, po protestai in manera paxosa contra a sa gherra e po promovi sa paxi in su mundu. Sa mùsica de su bed-in fiat Give peace a chance, una cantzoni de John Lennon divènnia luegu unu de is sìmbulus musicalis de su movimentu po sa paxi. S’annu prima is duus sposus si fiant ammostaus spollincus in sa cobertedda de su discu Two Virgins, àtera cosa de ligi in manera polìtica, comenti unu sìnniu de arrebellioni e protesta.

Su personàgiu pùbbricu John Lennon fiat de importu aici mannu de fai timmi finas s’FBI , chi ddu cuntrollàt comenti persona perigulosa po circai de nci-ddu bogai de is Status Unius, impegnaus in sa gherra in Vietnam. S’FBI a sa fini at lassau a perdi sa cosa. Forsis ca at cumprèndiu chi John Lennon fiat aici stimau chi dònnia cosa contra de issu iat essi stètia impopulari e contrària.

Invecis, pròpriu un’ammiradori suu at bogau de mesu su Beatle cun is ullereddas. In cussa dì de su mesi de Idas, Mark David Chapman, unu giòvunu stramu ammatanau de is Beatles e de John lennon, si fiat fatu fai una firma de s’artista candu issu fiat bessiu de domu, faci ora de is cuàturu de meigama. Pustis, po cuàturu oras e mesu, iat abetau chi torressit a domu po ddi sparai cincu corpus de pistola. John Lennon, portau luegu in spidali, a dolu mannu est mortu faci ora de is ùndixi. Totu custu 35 annus fait e comenti insaras cun sa lòmpida de Paschixedda is arràdius sonànt ancora Happy Xmas de John Lennon.

de Massimiliano Meloni