Birmània, sa bìnchida de Aung San Suu Kyi

Immoe est ufitziale: Aung San Suu Kyi at bìnchidu is eletziones in Birmània cun 291 sègios conchistados.

Aung San Suu Kyi binchet in Birmània

A pustis de annos de cumbatas e dolores, s’oto de onniasantu coladu sa leader birmana Aung San Suu Kyi at bìnchidu is eletziones in pare a su partidu suo, sa Lega Natzionale pro sa Democratzia, pighende prus de su setanta pro chentu de is votos. Una bortada epocale pro custa fèmina dìliga ma cun su naturale de atzàrgiu. Sa sennora, comente dda tzèrriant in Birmània, como at a tènnere disafios medas in antis de formare su guvernu e at a chircare de rèere is echilìbrios delicados de su Paisu suo. Myanmar difatis s’agatat a suta de una ditadura militare chi at tentadu in ogni manera de fàghere tzitire sa boghe de custa paladina de is deretos umanos, Prèmiu Nobel pro sa paghe in su 1991. Mancu is arrestos domitziliares, chi sunt sighidos dae su 1989 a su 2010, is maladias, is umiliatziones patidas, sunt resèssidos a dda firmare e a ispèrdere s’amore e sa devotzione chi issa tenet pro su pòpulu suo.

Antis, ogni impèigu dd’at aici afortiada e at agiudada a illuminare sa figura sua cun sa lughe de sa democratzia bera, de ddi fàghere merèssere s’istima de is cumpatriotas suos e de totu sa comunidade internatzionale. Immoe cumentzat pro custa fèmina balente su traballu difìtzile. A cantu narant is espertos de polìtica birmana a formare su guvernu no at a èssere una cosa lestra e mancu garantida, ca, segundu sa Costitutzione de su Paisu, su bintighimbe pro chentu de is sègios in Parlamentu tocat pro fortza majore a is militares. E in prus is militares podent numenare su Vicepresidente, su Ministru de sa Defensa, de is Afares Internos e de Làcana, in pagos faeddos is càrrigas de importu de su guvernu.

E paret puru chi sa Costitutzione proibat a Aung San Suu Kyi de otènnere sa presidèntzia sende chi est imparentada cun istràngios. Difatis fiat cojuada cun Michael Aris, un’istòricu inglesu, amantiosu de sa cultura tibetana, mortu in su 1999, e at tentu cun issu duos fìgios.

Ma is resurtados de is eletziones non lassant dudas e is militares ant dèpidu reconnòschere sa pèrdida. B’est de nàrrere puru chi issa, comente semper ghiada dae is printzìpios de su Buddhismu e dae is insegnamentos de Mahatma Gandhi, no at a tratare cun is aversàrios in manera abbetiosa ma chirchende de mudare sa Costitutzione pro menguare su poderiu e is privilègios issoro e donare vida a un’acaramentu cun un’opositzione polìtica bera. At a dèpere afrontare puru is dificultades acapiadas a is minorias ètnicas, mescamente is de sa comunidade islàmica de Rohingya, chi rapresentat su bator pro chentu de sa populatzione. Finas a immoe non s’est espressada meda a pitzu de custa chistione. Pro su chi pertocat s’economia, sa leader at a dèpere averiguare chi is balàngios chi nde benint dae is minas assegurent unu benidore dignitosu a totu su pòpulu e non petzi a pagos privilegiados. S’istòria in cussa parte agiomai arcana de su mundu diat a pòdere cumentzare unu cursu nou. Totu su mundu càstiat cun ispera a custa ghia noa. Aung San Suu Kyi de seguru at a torrare onore a su babbu Aung San, s’eroe de s’indipendèntzia birmana.

de Manuela Ennas