Is cadenas de Layne Staley

Is Alice in Chains de Layne Staley sunt sa parte prus iscuriosa e malàida de Seattle, sa tzitade de su rock de is annos noranta.

Layne Staley e is Alice in Chains

In su 1991, cando bessit su discu Nevermind, s’ istòria de sa mùsica mudat de repente. Nisciunu si dd’abetaiat. Nemmancu Kurt Cobain, cantante de is Nirvana, chi dae una die a s’àtera diventat su sìmbulu de su movimentu musicale chi totus connoschent comente a grunge.

Sa tzitade est Seattle, in su Stadu de Washington, in ue naschent unos cantos de grupos musicales chi signant un’ època, unu sentidu, una religione noa. Una manera de bìvere. Est punk mesturadu a heavy metal ma is faeddos sunt diferentes e marcant sa vida de chie ddos iscriet. A diferèntzia de su punk est prus dèbile sa rebellia contra a su sistema e nde bessit a pìgiu unu sentidu prus ìntimu, de ispìritu e de coro: s’amore est dolore e s’òmine est solu. Est mùsica sintzilla, non contat fàulas e in s’artista vida e cantzones sunt sa pròpriu cosa. Sunt romànticos e toscosos, is de su grunge. E sunt poetas modernos sena fortza e gana de cumbàtere. “Su chi isco fàghere est a tzerriare in su micròfonu”, naraiat Kurt Cobain. Ma non ddoe sunt isceti is Nirvana e Kurt Cobain. In Seattle s’agatant is Pearl Jam de Eddie Vedder, is Mudhoney de Mark Arm, is Soundgarden de Chris Cornell.

Seattle est sa tzitade de su rock de is annos noranta e in Seattle ddoe sunt puru is Alice in Chains de su cantante Layne Staley. Kurt Cobain e Layne Staley naschent in su matessi annu, su 1967, cumpartzint s’amore pro su rock ma puru su disisperu e sa tristura, su disìgiu de si pèrdere, s’eroina e sa die de sa morte: su 5 de abrile.

Is Alice in Chains de Layne Staley sunt sa parte prus iscuriosa e malàida de Seattle. In su 1990 bessit su discu Facelift e Mtv mustrat a totu su mundu is vìdios issoro. Ma is cadenas si serrant e istringhent semper prus a forte is manos e su coro de Alice.

Su discu de su 1992, Dirt, chistionat a manera crara de su problema prus mannu de su cantante: s’eroina. Cando dd’ascurtas, sa boghe majosa de Staley ti nche portat finsas a su chelu, unu chelu prenu de nues, cun unu trèmulu sighet una lìnia chi s’ àrtziat in s’àera e luego nde calat e ti nche giughet a s’Inferru. No ddoe at ispera peruna in cudda boghe e est una de is boghes prus bellas in s’ istòria de su rock. Faeddat de sa soledade de s’òmine e de unu dolore chi non si podet aguantare. Giai in su 1993 is cuntzertos cumentzant a andare male.

Totus si nde acatant chi Layne a bellu a bellu nch’est ruende in su prùere. In su 1995 traballat a unu discu cun unu grupu nou, is Mad Season, impari a àteros musicistas de Seattle cun problemas de droga: Layne Staley nde benit dae is Alice in Chains, Mike Mc Cready dae is Pearl Jam, John Saunders dae is Walkabouts e Barrett Martin dae is Screaming Trees. In su discu Above ddoe cantat puru Mark Lanegan, sa boghe de is Screaming Trees. Su discu est ispantosu de a veras ma Layne est sèmper prus dèbile. Torrat s’ùrtima borta cun is Alice in Chains in su 1996, pro registrare s’ Unplugged de Mtv. Est craru chi no abarrat in pee, si presentat cun is pilos brundos tintos de rosa, marriu, grogu che sa chera e fadiau. Is ulleras de sole ddi cuant is ogos istudados. Sa boghe est sa de sèmper ma isse est in unu àteru logu, unu logu iscuriosu chi is musicistas chi tenet acanta non connoschent e non bolent connòschere. In sa cantzone Sludge Factory si faddit, iscareschet is faeddos. Si firmat.

In is annos chi sighent bivet disterradu. Inserradu in domo. Cando torrat su babbu, chi non bidiat dae annos, est isceti pro ddi pedire dinare e pro si drogare impare. Sa mùsica non ddu podet prus salvare. Su 5 de abrile de su 2002 s’àrtziat s’ùrtimu càntigu, sena prus boghe e sena prus faeddos, a solu, tragadu dae su mundu chìmicu in ue si fiat cuadu. Abrile est su mese prus cruele: Layne si nde bogat is cadenas e si nde andat pro semper.

de Alessandro Biolla

Publicadu in Boxis de Murriali n.3 (Austu 2014)