Aprovau su ddl Boschi. Tramudàntzias e novas de s’arreforma costitutzionali. Segunda parti

De pagu tempus s'arreforma costitutzionali bòfia de su Guvernu est lei. Mancai depat ancora passai su referendum de atòngiu chi benit, fadeus unu resùmini de is novas prus de importu.

novas de s'arreforma costitutzionali

Sigheus a biri is novas de s’arreforma costitutzionali bòfia de su Guvernu e votada de su Parlamentu. Tocat a arregodai chi is novas ant ant a essi allega de referendum in su mesi de ladàmini chi benit.

Eus giai chistionau de su coru de s’arreforma, eus a nai sa tramudàntzia de su Senatu e su lassai a coa su “bicameralismu perfetu”. Immoi eus a chistionai de is àteras novas, cussas chi pertocant s’eletzioni de su Presidenti de sa Repùblica, su Tìtulu V de sa Costitutzioni, is leis de proposta populari e su Referendum.

  • S’eletzioni de su Presidenti de sa Repùblica.

Su Presidenti de sa Repùblica at a essi elìgiu de is Senadoris e de is Deputaus (oi a issus s’aciungint is delegaus de is regionis). Po eligi su Presidenti de sa Repùblica ant a serbiri de tres duus (2/3) de is votus de is senadoris e deputaus in is primas tres votatzionis e de cincu tres (3/5) de is votus de sa de cuàturu votatzionis. De sa de seti votatzionis at a bastai sa majoria assoluta. Oi serbit sa majoria de tres duus (2/3) de is votusi in is primas duas votatzionis, sa majoria assoluta de sa de tres votatzionis.

  • Sa tramudàntzia de su Tìtulu V.

Su Tìtulu V de sa Costitutzioni pertocat is autonomias. Giai sa tramudàntzia de su nòmini de su Tìtulu V narat calincuna cosa: si passat de is Regionis, is Provìncias, is Comunis a is Regionis, is Tzitadis Metropolitanas, is Comunis.

Duncas sparessint is Provìncias e bessint a pillu is Tzitadis Metropolitanas. Ma a parti custa cosa, de importu de se, tocat a nai pruschetotu chi cun s’arreforma costitutzionali binti matèrias de lei chi prima fiant de is Regionis, o fiant cumpartzidas intra de su Stadu e is Regionis, torrant a su Stadu chi at a tenni apitzus de issas una cumpetèntzia esclusiva.

Intra de custas matèrias nci funt s’ambienti, sa gestioni de is portus e de is arioportus, su trasportu e sa navigatzioni, sa produtzioni e sa distributzioni de s’energia, is polìticas po su traballu, sa seguresa de su traballu. Sparessit sa legislatzioni cumpartzida intra de su Stadu e de is Regionis.

  • Leis de proposta populari

Si immoi serbint 50 milla firmas de is eletoris po presentai una lei de proposta populari, cun s’arreforma costitutzionali nd’ant a serbiri 150 milla. Is propostas popularis ant a depi essi esaminadas po fortza de su Parlamentu intra de unu perìodu chi at a essi prebìdiu de is Regolamentus Parlamentaris.

  • Referendum.

Tramudant puru is arrègulas apitzus de su referendum po annuddai is leis. Oi serbint 500 milla firmas de is eletoris po promovi su referendum e su referendum est bàlidu chi votant prus de su 50% de cussus chi tenint su deretu de votai. In su benidori chi is firmas po promovi su referendum ant a essi prus de 800 milla su referendum at a essi bàlidu chi ant a votai prus de su 50% de cussus chi ant votau po is ùrtimas eletzionis polìticas.

de Massimiliano Meloni