Innovatzione e limba in sa Cunferèntzia aberta de su sardu

Unu arresonu paris cun Alessandro Mongili, presidente de su sòtziu Acordu chi at aparitzadu sa Cunferèntzia aberta de su sardu..

Cunferèntzia aberta de su sardu

Alessandro Mongili , intelletuale amantiosu de su sardu, professore de Sotziologia in s’Universidade de Pàdova, est su presidente de su sòtziu Acordu, chi at aparitzadu sa Cunferèntzia aberta de su sardu.

Professor Mongili, nos contat comente e pro ite est nàschidu custu sòtziu Acordu?
Seguru. Su sòtziu est nàschidu dae unas cantas persones chi, benende dae istòrias diversas, comente s’ativismu pro su sardu e s’impignu polìticu puru, o puru s’interessu iscientìficu pro su sardu, si sunt postos su problema de nde megiorare sa situatzione e de afortiare su movimentu linguìsticu, pro ddu fàghere essire de tropu cuntierras e de pagu avantzamentos. Tando s’est bènnida s’idea de una Cunferèntzia aberta e de dda cuncordare. E duncas sa truma de gente chi s’est agatada in custa idea at fundadu custu Sòtziu chi at pigadu su nùmene de “acordu”, est a nàrrere “riunione” in Cabu de Giosso, ma puru“accordo” in Cabu de Susu.

Comente s’est bènnida a conca custa idea de una Cunferèntzia aberta de su sardu?
Unos cantos de noisàteros teniant s’esperièntzia de is OST de Sardegna Possibile a palas, àteros teniant àteras esperièntzias partetzipativas assimigiantes. Amus istudiadu modellos e esperièntzias e si semus ispirados a sa Open conference, cun carchi mudàntzias chi nos ant pirmìtidu de adatare custu modellu a sa capatzidade nostra de ordingiare, chi est sa de unu grupu piticu, e puru a sa situatzione de su campu interessadu a sa faina de su sardu. Pro dda fàghere simple, fiamus chirchende una manera pro cuncordare un’addòbiu de profetu pro su sardu, e dd’amus agatadu.

Sende chi vostè si òcupat de Innovatzione, cale est s’elementu innovativu de custa Cunferèntzia?
Sa primu innovatzione est s’ausèntzia de su palcu, su fatu chi totus sunt cramados a traballare e partetzipare, e non petzi a iscurtare: naramus, amus tentadu de introdùere una manera organizativa noa in sa cunvegnìstica de sa limba sarda, ispirada a is conferences internatzionales e no a su cunvegnu italianu istandard. Sa segunda, est chi est unu tentativu de donare un’agorà a sa gente chi traballat cun su sardu, non de donare vida a una currente noa. Pro custu, pro partetzipare bastat a s’iscrìere, ca su logu est abertu a totus e totus ant a èssere tratados a manera aguale. Ognunu de nois chi amus aparitzadu tenet is ideas suas (non semper is matessis) però pro custa faina asseguramus sa neutralidade prus manna. Est unu acòrdiu chi faghimus cun is partetzipantes, e tocat a ddu respetare costet su chi costet. E domandamus su respetu in totu a intre de is partetzipantes puru.

Comente s’at a tènnere?
Ognunu depet seberare unu grupu de traballu, segundu s’interessu e sa cumpetèntzia cosa sua. In is grupos su partetzipante s’at a agatare unu agiudu a sa dibata, unu fatzilidadore chi at a fàghere de totu pro arribare a carchi concruimentu produtivu, o a su mancu a istèrrere su problema a manera chi totus is aspetos siant acraridos e aprofundidos. Su fatzilidadore at a moderare puru sa dibata a manera de assegurare a totus boghe lìbera e paridade. Ddoe ant a èssere momentos de recreu, e puru duos arresonos-crae (keynote speeches) de ispetzialistas de polìtica linguistica. Difatis nch’ant a èssere William Cisilino, diretore de s’Arlef (Agjenzie regjonâl pe lenghe furlane) e espertu de polìticas de amparu de is limbas de minoria e Maria Antonietta Mongiu, professora e intelletuale, giai Assessora regionale a sa Pùblica Istrutzione. Però su prus at a èssere su traballu a intro de is grupos, chi amus tzerriadu “panel”.

E comente si podet leare parte?
Tocat a andare in su giassu www.acordu.eu e prenare is mòdulos de iscritzione inditende su panel seberadu, o puru sustènnere s’initziativa traballende comente voluntàriu, moderadore o segretàriu, prenende is àteros mòdulos chi s’agatant in su situ giai mentovadu.

Cales sunt is miras de custa faina?
S’ùnica mira chi tenimus est sa de creare un’agorà pro su sardu, unu logu in ue totus si intendant in domo. Ca su sardu est unu bene comunu, apartennet a totus, e totus nde semus responsàbiles, mancari non siamus totus bonos a ddu chistionare. Est unu patrimòniu immateriale de totu is Sardos, mannu a beru. Ma est puru una mitza de deretos, prima de totu su de sa paridade linguìstica. Sa paridade nos pertocat, e che deretu est afirmadu in sa Carta Europea de is Limbas, ratificada dae ogni paisu europeu, francu dae s’Itàlia. Su deretu a sa paridade est prus mannu de sa “tutela”, chi est un’istitutzione italiana chi andat bene pro is minoreddos, non pro is èsseres umanos normales, òmines o fèminas mannas chi sunt aguales in deretos, linguìsticos puru.

E pro ite est de importu a ddoe èssere?
Creo chi ogni amantiosu de su sardu, si stimat sa Sardìnnia e su sardu, tèngiat innoghe una possibilidade de s’esprìmere liberamente e in unu cuadru de paridade, lìberu de apartenèntzias e de impignos de apartenèntzia. Creo puru, e m’iseto, chi nde potzat essire a foras carchi proposta, carchi progetu, carchi declaratzione de is grupos de traballu, chi agiudet a afortiare sa punna de sa paridade de su sardu in s’ìsula nostra, e formare un’agenda noa in custa faina.

de Boxis