Sinnova 2016. Casteddu e su mundu de s’Innovatzione

Una letzione de importu de Stefano Epifani a Sinnova 2016

Stefano Epifani a Sinnova 2016

S’est agigu serrada sa de bator editziones de Sinnova 2016. E Casteddu est istada pro duas dies su tzentru de s’innovatzione, de is realidades e de is progetos innovativos sardos. Sa manifestatzione s’est tenta in is locales de sa chi fiat sa “Manifattura Tabacchi”, dae pagu torrada a nou pustis de annos de traballos. Unu logu ispantosu pro s’istòria chi nos contat e pro sa potentzialidade chi diat a pòdere tènnere pro su benidore.

Aparitzada dae Sardegna Ricerche e dae s’Assesoradu de sa Programmatzione, Bilantzu, Crèditu e Assentu de su Territòriu, custa editzione, in prus de una vetrina pro is esposidores e pro is innovatziones isvilupadas in Sardigna, est istada s’ocasione de cunfrontu e de iscàmbiu pro chie faghet innovatzione, in unu resonu abertu intre de aziendas, espertos, e fintzas istitutziones. Bi sunt istadas puru polèmicas, mescamente pro sa mancàntzia de fèminas in is addòbios de importu, mancari is fèminas siant unu motore forte meda a intro de custu mundu e meressent reconnoschèntzia manna.

Intre de is reladores chi ant leadu parte a Sinnova 2016, un’arrastu de importu dd’at lassadu Stefano Epifani, chi at abertu is traballos gioja a mangianu. Stefano Epifani, est professore de s’Universidade “La Sapienza di Roma” e fundadore de TechEconomy, unu progetu editoriale chi chircat de pònnere in pare su mundu de s’economia e de sa tecnologia, favoressende is protzessos de innovatzione.

Epifani at chistionadu de cantu s’innovatzione digitale potzat èssere unu driver, naramus unu tràinu, un’ispinta pro su territòriu. “In ue est andende su mercadu de oe? Su mundu digitale comente est trasformende su mercadu?” – at preguntadu Epifani- “Is aziendas sunt cumprendende in fines chi cussu chi si pensaiat èsseret sa cajone de su problema, a nàrrere sa beridade est su sìntomu de su problema matessi. Custas sunt is aziendas chi ant mudadu sa manera de castiare a su mercadu. Aziendas chi traballant istudiende is datos e cun custos datos sunt torrende a disinnare is iscenàrios de is setores cummertziales. E custa mudada dda podimus forsis guvernare ma non firmare. E cales sunt is ingredientes de custa mudada?” at sighidu Epifani.

“In antis de totu is Social Media, chi sunt torrende a definire is relatziones personales e cussos chi mutimus Smart device chi nos faghet intrare in is canales de s’informatzione a lestru.” “Cando impreo custos faeddos b’at gente meda chi s’ispantat, mescamente cando non nde connoschet s’importu chi tenent oe in su mercadu. Duncas chie sighit custas tecnologias oe tenet is ghennas abertas, e chi non ddas sighit lompet luego a sa tumba”. E sa tecnologia chi semus bivende nois no est lòmpida dae su nudda ma est su resurtadu de teorias de meda annos a coa.

“Pensamus – at naradu Epifani- a totu su chi passat a intro de is Social Media, e pensamus a chie depet gestire totu custas informatzione, a su poderiu chi nde podet tènnere. Unu social comente Facebook no est petzi ispàssiu, ma est una ingrugiada de informatziones chi nois non podimus mancu pensare. Facebook est un’imbentu chi cunfronta a Second Life, in ue sa vida reale est cosa diferente de cussa virtuale, at annuddadu sa diferèntzia intre de reale e virtuale. Ca in Facebook nois ponimus sa cara nostra e no un’avatar, e sa relatzione cun is àteros si movet de continu in unu logu analògicu e in unu logu digitale, non prus virtuale. E in custu logu digitale nois podimus intrare cun prus fatzilidade, bastat unu telefoneddu oe, non tenimus prus bisòngiu de unu elaboradore. E duncas is servìtzios diat a tocare a ddos pensare pro custos istrumentos, sighende unu paradigma americanu, chi si narat SO- MO- LO e chi bolet nàrrere chi custos servìtzios depent tènnere tres caraterìsticas: sa sotzialidade, sa mobilidade, s’identidade locale. E si nois, totu custu, ddu aplicamus, pro mèdiu de s’Information Technology, in su mundu de is ogetos? Ite totu diant a pòdere divènnere is cosas? Abarrant ogetos simples o ddis mudat su natura? Podent èssere unu veìculu de informatziones?” …

S’interventu est istadu apretziadu meda dae su pùblicu presente a Sinnova 2016 e at inditadu un’àndala profetosa puru pro sa Sardigna. S’ispera est chi sa Sardigna, impreende custos mèdios tecnològicos potzat agatare sa manera de annuddare sa distàntzia chi dae semper benit bìvida comente cajone de is problemas suos, e chi forsis est petzi unu sìntomu chi si podet curare.

de Manuela Ennas